Varsta din mintea noastra (I)

Inainte de varsta de 40 sau 50 de ani, imbatranirea are rar vreo semnificatie careia sa-i acordam importanta, desi este un proces care incepe in clipa in care ne-am nascut. Copilaria, adolescenta si tineretea ne sunt pline de credinta nemuririi. Abia cand observam primele schimbari fizice la noi insine, incepem sa acceptam ca am inceput intr-adevar sa imbatranim: cand vedem primele riduri in oglinda, cand constatam ca durerile si intepaturile dureaza mai mult dupa o partida prelungita din sportul preferat sau revenirea la forma optima se face mai greu dupa o noapte petrecuta la o ocazie deosebita. 

La varsta de 60 de ani sau mai mult ne-am ciocnit deja de realitatea imbatranirii, dar, in acelasi timp, realizam ca mai avem multe de facut si de trait. Probabil ca exista parinti cu varste de 80-90 de ani care au nevoie de ajutor; probabil ca exista nepoti ai caror pasi trebuie indrumati sau poate propriile proiecte, personale sau profesionale, sunt inca in curs de desfasurare.

In mod cert insa, "batran" nu mai inseamna ce insemna odata. 

Nu esti brusc "batran" cand atingi varsta de 65 de ani, cand devii bunic sau cand treci prin menopauza. Devii batran doar atunci cand gandesti ca esti, cand "accepti o atitudine de somnolenta, de dependenta fata de altii, o limitare substantiala a activitatilor fizice si mentale sau a numarului de persoane cu care interactionezi", scria fostul presedinte american Jimmy Carter in cartea lui publicata in 1998 The Virtues of Aging (Virtutile imbatranirii).

Altfel spus, imbatranirea este, in mare parte, in capul nostru. In timp ce corpul poate imbatrani, mintea noastra, in mare parte, va ramane la fel de tanara cum ne simtim noi insine. Daca te astepti sa traiesti o viata lunga si plina de vitalitate fizica, de umor si legaturi sociale, atunci aceasta credinta fundamentala iti poate deveni o diagrama interna care, in mare parte, iti va contura viitorul. Dar daca, dimpotriva, esti convins ca varsta inaintata iti va fi ca o calatorie spre nicaieri, acompaniata de boli si depresii, te vei trezi trecand printr-o stare de dezamagire mentala care te va conduce cu siguranta si la o slabiciune fizica perpetua. In general, gandirea negativa te "ajuta" sa imbatranesti mai rapid decat a intentionat natura. 

Bineinteles ca nu doar ce este in mintea noastra conteaza atunci cand ne sarbatorim o anumita aniversare. Calitatea vietii la o varsta inaintata va fi o cumulare de obiceiuri, convingeri, experiente si atitudini pe care le-am adunat pe masura inaintarii in varsta. 

Surprinzator, genele nu justifica decat o treime din efectele imbatranirii, restul are ca principale cauze stilul de viata si mediul inconjurator. De exemplu, daca tatal sau bunicul au murit datorita unor atacuri de cord la o varsta inca tanara, ai putea fi inclinat sa crezi ca te asteapta aceeasi soarta. Desi ar putea exista o tendinta genetica pentru boli de inima, trebuie stiut ca o dieta sanatoasa, exercitiile fizice, medicamentele si evitarea fumatului, joaca un rol important in probabilitatea aparitiei vreunei afectiuni a inimii. Aceasta inseamna sa ai un control asupra imbatranirii. Mintea si sentimentele sunt importante. 

Pe de alta parte, obiceiurile din tinerete si varsta mijlocie, precum fumatul, excesul de alcool, lipsa exercitiilor fizice, alimentatia nerationala, au repercusiuni fizice si fiziologice care, de multe ori, sunt atribuite in mod gresit imbatranirii. Un studiu recent, realizat de cercetatorii Universitatii Stanford, a reliefat faptul ca persoanele de varsta a doua care au avut grija de silueta lor, au facut exercitii fizice si nu au fumat, nu doar ca au trait mai mult, dar au avut mai putini ani de boala si au fost mai putin dependenti de altii pe masura ce imbatraneau.

Dar, oare, putem sa ne dezvatam de o viata cu obiceiuri proaste? Cercetatorii spun ca niciodata nu este prea tarziu sa faci curat in viata. Sa luam tigarile, de exemplu. Daca renunti la fumat, riscul unei boli de inima scade aproape imediat. In maximum 5 ani, probabilitatea de a te imbolnavi de boli ale inimii va fi aceeasi cu a unei persoane care nu a fumat niciodata. Va fi nevoie de o perioada mai lunga, de 15 ani, pentru a reduce riscul de imbolnavire a plamanilor, dar - nota bene - nici unul din aceste lucruri nu se va intampla daca nu renunti complet.
                                                                *
                                                     *                     *
Gandurile de mai sus mi s-au cristalizat luand intr-o noua lectura, cu alti ochi, cartea aparuta la noi in 2003, sub redactia unui colectiv de specialisti de la Clinica Mayo, SUA, intitulata Cum sa imbatranim sanatos - Informatii care sa va ajute sa traiti cat de bine este posibil, pana la sfarsitul vietii.

                                                     -   va  urma   -