Cherie Carter-Scott este o personalitate cunoscuta si o fina observatoare a naturii omenesti. Cartile sale sunt extrem de populare datorita temelor abordate si a modului in care este privit omul, atat din punct de vedere al personalitatii, cat si al comportamentului, al interactiunii si al comunicarii cu semenii sai.
Lectura cartii If Life Is A Game, These Are The Rules (Daca viata este un joc, acestea sunt regulile) il aduce pe cititor in fata unor adevaruri ce sunt, de cele mai multe ori, ignorate. Iata mai jos zece lectii extrem de interesante si incitante, la care merita - cred eu - sa meditam, oricare dintre noi.
Lectia nr.1: Vei primi un corp
* Corpul pe care il primesti la nastere este unic si, indiferent daca iti place sau nu, este al tau pe toata durata vietii.
* Fii de acord cu corpul tau, accepta-l, primeste-l. Nu vei primi un altul de-a lungul acestei existente pe Pamant.
* Iar ceea ce este cu adevarat important e ceea ce se afla in interiorul tau, dincolo de trupul fizic. Nu sunt doar vorbe.
Lectia nr.2: Ti se vor da lectii
* Pentru ca ai fost trimis in aceasta viata si ti s-a dat un corp, vei primi in continuare si lectii.
* Viata este un sir nesfarsit de lectii din care, indiferent de varsta, sex, timp si perioade temporale, vei avea de invatat de fiecare data.
* Cu fiecare zi care trece, vei avea cate ceva de invatat.
* Cu fiecare zi care trece, vei acumula experienta de viata.
* Cu fiecare zi care trece, te vei lovi de cate ceva. Vei fi nevoit sa inveti, vei vrea sa inveti.
* Iar traversarea acestor experiente, acumularea de experienta dau, de fapt, sens existentei tale.
Lectia nr.3: Nu exista niciodata greseli. Doar lectii.
* Incercarile, reusitele, dar si greselile fac parte din lectiile pe care le ai de invatat.
* Victoriile fac parte din lectii. Experientele nereusite si nefericite fac parte din lectii.
* Greselile sunt imprevizibile - poate chiar necesare - pe drumul spre atingerea intelepciunii, a dezvoltarii spirituale.
* Este important sa-ti percepi greselile personale, ca si pe ale altora, ca facand parte integranta din procesul de invatare.
* Este important sa iesi din astfel de situatii cu fruntea sus si cu zambetul pe buze - zambindu-ti tie si zambindu-le celorlalti, iertandu-te pe tine, dar si pe ceilalti, aratandu-le compasiune lor, dar si tie insuti.
* Iertarea inseamna stergerea datoriilor emotionale, eliberarea de orice vina sau resentiment. Iertarea inseamna o lectie invatata, un pas urias spre ceea ce tinzi sa devii.
Lectia nr.4: Lectia se repeta, pana cand este invatata
* Lectiile sunt repetate pana la invatarea lor completa. Mai mult ca sigur ca este asa. Lectiile se incapataneaza sa revina ostentativ in viata ta, pana cand vei fi capabil sa le intelegi ca atare; va mai trebui sa intelegi ca o greseala nu este un capat de lume, ci doar cel mult o lectie.
* Provocarile, problemele, nemultumirile, toate acestea vor aparea in mod constant in viata ta, daca nu le percepi ca pe ceea ce sunt: niste LECTII din care ai intotdeauna ceva de invatat.
* Eliminarea problemelor inseamna, de fapt, acceptarea cauzalitatii si asumarea propriei responsabilitati pentru ele.
* Ca sa inveti o lectie, trebuie sa iti asumi greselile invatarii ei.
* Trebuie sa iti asumi responsabilitatea pentru ceea ce ti se intampla - fara sa cauti vinovati in jurul tau sau pretexte ori motive pentru nefericirea ta actuala.
Lectia nr 5: Nu incetezi niciodata sa inveti
* Crezi ca, la un moment dat, vei termina de invatat lectii si de acumulat informatii.
* Crezi, la un moment dat, ca ai invatat tot ce se putea invata. Ca mai mult de atat nu se poate. BA SE POATE!
* Intotdeauna vei avea ceva de invatat. ALTCEVA.
* Atata timp cat esti in viata, atata timp cat ai un trup si un suflet si te lasi prins in ritmul vietii, vei avea de invatat. Asta, pentru ca nu exista etapa a vietii tale din care sa nu ai de invatat.
* Daca reusesti sa fii flexibil, sa-ti constientizezi punctele slabe, sa te desprinzi de obisnuinta , adaptandu-te schimbarilor, iti vei inlesni cu mult procesul de invatare si netezi drumul catre multumirea de sine.
Lectia nr.6: Nu exista un ACOLO, mai bun decat AICI
* Nu exista un ACOLO, mai bun decat AICI - chiar daca asa pare.
* Nu exista un acolo, mai bun decat aici, daca vrei sa fii fericit ACUM. Ca sa fii fericit in acest moment, trebuie sa te bucuri de ceea ce ai in acest moment.
* Trebuie sa extragi din ceea ce ai ACUM ceea ce este mai bun. Trebuie sa fii multumit de tine insuti, de punctul in care ai ajuns, de alegerile pe care le-ai facut, fara conditionari.
* Ceea ce este AICI si ACUM aduce mai repede fericirea, decat ceea ce ar putea sa fie in ALTA parte, in ALTE circumstante, in ALTE conditii, langa o ALTA persoana, intr-un ALT timp, poate ALTA...
Lectia nr.7: Cei din jurul tau sunt oglinzi care te reflecta pe tine
* Lasa deoparte tendinta de a-i judeca pe ceilalti, de a-i respinge, de a-i iubi sau uri, de a-i tine la distanta. O faci intr-un mod subiectiv, raportandu-te la lucrurile pe care le judeci, le respingi, le urasti sau le iubesti la tine insuti.
* Acceptarea de sine - cu felul tau de a fi, de a simti, de a gandi -, asa cum este sinele tau, este o lectie pe care trebuie sa o inveti ca sa ii poti accepta pe ceilalti asa cum sunt ei.
Lectia nr.8: Doar de tine depinde ceea ce ti se intampla in viata.
* Ceea ce ti se intampla in viata depinde de tine si doar de tine.
* Nu este un truism. Alegerea iti apartine. Ai la indemana, la fel ca toti ceilalti resursele necesare pentru a obtine ceea ce iti doresti de la viata.
* Startul spre fericire se da de la aceeasi linie. Ca sa reusesti, uneori trebuie sa inveti sa si pierzi, sa lasi sa plece, sa depasesti momente, sa ai curaj, sa indraznesti, sa visezi, sa-ti aduci aminte ca ai putere, sa crezi cu adevarat ca destinul tau depinde de tine.
Lectia nr.9: Raspunsurile pe care le cauti se gasesc, de fapt, inauntrul tau.
* Toate raspunsurile pe care le cauti in jurul tau se gasesc, de fapt, inauntrul tau.
* Asculta-te, stai de vorba cu tine, vezi ce-ti spun instinctele, vezi care sunt cele mai ascunse dorinte ale tale, vezi care sunt sentimentele tale cele mai profunde. Ai incredere in ceea ce iti spun ele si ai incredere in tine.
* Lasa-le sa te inspire. Lasa-le sa te transforme. Iti pot furniza cel mai precis si mai corect raspuns pe care l-ai primit vreodata.
Lectia nr.10: Vei uita toate aceste reguli, la nastere.
Sursa: Biblioteca secreta
1. ASTAZI voi fi FERICIT. Aceasta inseamna ca, urmandu-l pe Abraham Lincoln, voi spune: "Oamenii sunt atat de fericiti, pe cat se hotarasc ei sa fie!". Fericirea vine din interior, stimulentii externi nu au nici o legatura cu asta.
2. ASTAZI voi lua in considerare doar lucrurile REALE si nu voi cere lumii sa se schimbe conform dorintelor mele. Imi voi lua ca atare familia mea, serviciul meu, soarta mea si ma voi stradui sa fiu concordant cu ele.
3. ASTAZI voi avea grija de ORGANISMUL meu. Il voi consolida prin exercitii, grija fata de corp si alimentatie corecta. Ma voi opri din impovararea exceselor sala nocive. Vreau sa fac din el o masina ideala pentru executarea nevoilor mele.
4. ASTAZI voi incerca sa-mi dezvolt INTELIGENTA. Voi incerca sa invat ceva valoros. Voi pune creierul la munca si voi citi ceva care necesita efort mental si concentrare.
5. ASTAZI voi incerca sa ma concentrez pe imbunatatirea SUFLETULUI. Pentru a face acest lucru, am nevoie de trei actiuni: voi face cuiva o bucurie, dar fara ca sa stie nimeni; si voi mai face doua lucruri de care mi-e teama si pe care am tot evitat sau amanat sa le fac - "doar pentru formarea profesionala a vointei", cum spunea psihologul si filozoful american William James.
6. ASTAZI ma voi stradui sa fiu PLACUT in toate RELATIILE cu OAMENII cu care voi interactiona. Voi avea grija de aspectul meu, voi incerca sa ma imbrac mai bine, sa vorbesc mai bland si voi fi mai politicos in comportamentul fata de altii, voi fi generos cu laudele, ma voi abtine de la critici si mustrari si, desigur, de la orice "instructiuni" pentru calea cea dreapta.
7. ASTAZI ma voi stradui sa-mi TRAIESC CLIPA, protejandu-ma de navala tuturor problemelor care vin asupra mea. In cele douasprezece ore voi face lucruri concrete, cele mai importante pentru ziua de azi, pe care le-as fi putut lasa pe mai tarziu si apoi as fi avut regrete pentru toata viata.
8. ASTAZI imi voi face PROGRAMUL ZILEI. Voi scrie resursele de care am nevoie pentru a face un lucru la ora dorita. Posibil sa nu pot urmari cu strictete acest program, dar cel putin ideea lui ma va salva de la doua lucruri rele: graba si indecizia.
9. ASTAZI imi voi acorda o jumatate de ora pentru odihna si RELAXARE. In aceasta jumatate de ora, daca va fi linistita, ma voi gandi la Dumnezeu - acest lucru imi va da vietii un sentiment de perspectiva.
10. ASTAZI ma voi stradui sa-mi inving orice TEAMA. Nu o sa ma tem sa fiu fericit, o sa elimin frica de a ma bucura de toate lucrurile minunate din aceasta lume; o sa-mi infrunt frica de a iubi oamenii si, de asemenea, de a ma iubi pe mine insumi. Voi gandi si voi actiona ca un om fericit - si ma voi simti FERICIT.
Sursa: StiintaSuccesului.ro (click pe titlu)
Dupa o absenta nepermis de lunga din acest prietenos spatiu - am numit blogosfera noastra cea de toate zilele -, cauzata de un amalgam de motive obiectivo-subiective, revin cu speranta ca articolele din blogul meu dedicat vor fi redescoperite de cei carora m-am adresat si care au fost, poate, nedumeriti de subita si lunga mea disparitie. Well, let' s go!
..............................................................................................
Citesc in aceste zile o carte care, in multe privinte, ma unge la suflet: Prea devreme batran, prea tarziu intelept, scrisa de un psihiatru practician si autor a numeroase scrieri pe teme medicale, Dr.Gordon Livingston, carte aparuta la noi la Editura Humanitas. Unul din capitolele cartii are titlul de mai sus si surprinde multe din ideile pe care le-am mai dezvoltat si eu in articole anterioare, dovedindu-si astfel valabilitatea indiferent de meridian pe acest pamant.
Batranetea este privita de obicei ca vremea drepturilor, spune autorul nostru. Dupa ani lungi de munca, se presupune ca pensionarul are dreptul la timp liber, la securitate sociala si reduceri de tarife. Insa toate aceste prerogative sunt o s l a b a compensatie pentru statutul depreciat al oamenilor in varsta. Batranii sunt stigmatizati ca infirmi la minte si la trup. In afara continuarii rolului lor de consumatori, rareori este sustinuta ideea ca batranii ar aduce ceva folositor societatii.
Efortul de a-i izola pe batrani in institutii si comunitati destinate lor demonstreaza - afirma Dr.Livingston - credinta ca de la ei nu putem invata prea multe si reflecta dorinta de a reduce interactiunea cu ei. Lupta cu semnele inaintarii in varsta alimenteaza o industrie cosmetica de 150 miliarde de dolari (N.B. - in S.U.A.), care face sa para aproape insignifiante alte prioritati nationale, cum ar fi educatia, intretinerea autostrazilor sau apararea. Inflorirea chirurgiei plastice, a injectiilor cu botulina si preocuparea la nivel nemaiintalnit fata de riduri si caderea parului, toate acestea sugereaza ca procesul normal de imbatranire starneste in cei mai multi oameni o teama invecinata cu panica.
Lucrul de care ne temem este propriul sfarsit, iar semnele imbatranirii constituie pur si simplu indicii nedorite ale faptului ca suntem muritori. Prin respingerea batranilor si a semnelor noastre de imbatranire reactionam, pur si simplu, la o teama naturala de moarte care a preocupat dintotdeauna omenirea. Aceasta este gluma cosmica. Soarta sau Dumnezeu sau oricine conduce spectacolul acesta pare sa fi spus: "O sa te fac stapan peste toate celelalte forme de viata. DAR o sa fii singura specie capabila sa-si contemple moartea".
Si care este reactia batranilor la marginalizarea si desconsiderarea manifestate de societate? Sunt furiosi. Nu-i destul ca trebuie sa sufere pierderile care vin o data cu varsta: scaderea atractivitatii sexuale si a entuziasmului, declinul sanatatii, moartea prietenilor vechi, disparitia treptata a acuitatii mentale. Mai trebuie sa faca fata si dispretului pe care societatea il rezerva celor fara putere sau fara un serviciu banos.
Si asa, vaicareala devine "sportul preferat" al batranilor. In lumea noastra complexa, anumitor grupuri le sunt atribuite anumite roluri. De exemplu, treaba tinerilor este sa ne puna la grea incercare pe noi, ceilalti, cu vitezomania, comportamentul zgomotos ori ticuri verbale gen "super", "cool", "marfa", "meserie", etc. Varstnicii nostri par uneori sa existe doar ca sa sacaie tot restul lumii cu incetineala si cu vaicarelile despre problemele lor fizice. Rareori este luata in consideratie ideea ca varstnicii au ceva de oferit tinerilor, din punct de vedere al intelepciunii si al experientei de viata. Motivul: cei mai multi batrani sunt preocupati in principal de plangerile lor egocentrice.
Cand persoanele de varsta medie vorbesc despre parintii lor in varsta o fac adesea cu o senzatie de obligatie amestecata cu descurajare. Batranii devin mai vulnerabili la depresie. Persoanele deprimate tind sa fie egocentrice si iritabile, si sunt o companie neplacuta. De multe ori varstnicilor li se refuza tratamentul adecvat pentru depresie. Evaluarea medicala este inlocuita cu pseudoexplicatii gen: "Si eu as fi deprimat daca as fi asa batran".
Aceste asteptari reduse de ambele parti au ca rezultat un soi de impas in care varstnicii isi joaca rolul de sursa de nesfarsite bombaneli, in timp ce tinerii asculta in sila si incearca sa-si indeplineasca obligatiile fata de parinti si bunici avand cu ei un contact minim. Traiul separat si mult temuta mutare intr-o institutie pentru ingrijirea batranilor sunt doua semne obisnuite ale excluderii si marginalizarii care insotesc frecvent batranetea.
De fapt, stratificarea societatii pe liniile de varsta este una din impartirile cele mai rigide, depasind adesea separarile produse de educatie, avere si clasa sociala. Relatia dintre generatii este grav afectata de plangerile - insotite adesea de reprosuri inabil mascate ca sunt neglijati - care alcatuiesc conversatia multor varstnici. Exista multi oameni care au ajuns sa urasca apelurile telefonice de la parinti, mai ales raspunsul acestora la intrebarea "Ce mai faci?". Ce poate fi mai putin interesant si mai descurajant decat un pomelnic de junghiuri, dureri si necazuri intestinale, oferit pe tonul morocanos al celor care isi dau seama ca suferintele lor nu pot fi vindecate si se tot agraveaza?
Si acum iata surpriza placuta, esenta de intelepciune pe care ne-o ofera acest vindecator de minti si suflete: consider - spune Dr.Livingston - ca statutul de parinte, de altfel un angajament voluntar, nu implica o obligatie reciproca a celor tineri - de a-si trai viata dupa placul parintilor sau de a ne asculta la nesfarsit protestele despre ravagiile produse de timp. De fapt, sunt de parere - mai afirma medicul psihiatru - ca batranii au datoria sa suporte pierderile aduse de batranete cu maximum de bunavointa si de hotarare si nu sa impuna propriile lor neplaceri celor care / pe care ii iubesc.
Una din principalele sarcini ale parintilor este ca pe tot parcursul vietii lor sa le transmita tinerilor optimism. Orice alte obligatii am avea fata de copiii nostri, convingerea ca putem atinge fericirea in ciuda tuturor vicisitudinilor si nesigurantelor pe care le contine viata este cel mai mare dar care poate trece de la o generatie la alta. La fel ca toate valorile pe care dorim sa le transmitem copiilor nostri - onestitate, daruire, empatie, respect, sarguinta -, importanta suprema a sperantei se invata din exemple.
"Imbatranirea nu e o treaba pentru fandositi" reprezinta aprecierea corecta a situatiei grele cu care se confrunta batranii intr-o societate obsedata de tinerete. Poate ca obligatia noastra suprema este sa suportam loviturile fizice si psihice care insotesc imbatranirea cu o demnitate ce exclude autocompatimirea.
Iti poti pastra speranta in fata insultelor la adresa individualitatii noastre pe care ni le aduce timpul? Intrucat curajul nu este o virtute distribuita in mod egal nici la tineri, nu ne putem astepta sa se manifeste in mod uniform nici la varstnici. Insa il recunoastem si il pretuim atunci cand il vedem. Capacitatea de a ne contempla netulburati disparitia iminenta ne da sansa de a fi, in cele din urma, viteji.
Daca ne putem pastra buna dispozitie si interesul fata de altii chiar si cand se trage cortina, le oferim un lucru de o valoare inestimabila celor care raman in viata. Prin aceasta ne indeplinim obligatia finala fata de ei si ne exprimam recunostinta pentru darul vietii pe care, fara sa-l meritam, l-am primit si de care ne-am bucurat atata vreme.
Iata niste idei la care merita sa meditam!
