miercuri, 11 septembrie 2013

O terapie alternativă: LECTURA



Un articol care mi-a picat sub ochi, publicat recent într-o revistă pe care o preţuiesc, Formula AS, mi-a creat o reală satisfacţie: Terapia prin lectură. Aşteptam de mult, mai ales în ultimii ani, un asemenea mesaj, care să repună în drepturi, cu argumente solide, cartea, cuvântul tipărit în general, în acest început de nou secol super-tehnologizat şi digitalizat. Nu cred că pot face un rezumat al acestui articol, pentru că fiecare frază sau propoziţie mi se pare demnă de a fi citată, aşa că o să-l reproduc aproape în întregime:

Foarte mulţi dintre "specialiştii" vremurilor noastre clamează, cu un aer doct, că vremea cărţilor şi a revistelor tipărite pe hârtie a murit sau, în tot cazul, este pe cale să apună, fără întoarcere. În viziunea lor, locul cărţilor va fi luat de aşa-numitele e-book-uri, nişte dispozitive disponibile de ani buni în magazine, cu ecran tactil, pe care se încarcă fişiere cu mii de cărţi, depozitate pe un card de memorie cât unghia. Apoi - se spune - revistele vor fi complet înlocuite de internet şi de atotputernicele televiziuni, la fel ca ziarele. Oare chiar aşa să fie? Recent, minţi luminate din domeniul computerelor şi al neuroştiinţelor au publicat PE HÂRTIE! - câteva cărţi revoluţionare , despre rolul lecturii cărţilor tipărite în menţinerea sănătăţii creierului şi a psihicului, dar şi pentru obţinerea unor performanţe intelectuale superioare şi chiar în vindecarea unor boli. Culmea este că taman gălăgioşii şi înfocaţii susţinători ai internetului şi ai informatizării vieţii cotidiene, de acum 10-15 ani, au devenit susţinătorii cei mai energici ai cărţilor tipărite şi ai delimitării vieţii noastre personale de haosul reţelelor de socializare şi de mass-media agresivă. Cum s-a produs această întoarcere de 180 de grade? Prin ştiinţă. Studii bine elaborate au arătat faptul că sistemul nervos al omului nu este făcut pentru stimularea obositoare şi continuă prin intermediul monitoarelor calculatoarelor şi al televizoarelor, ci, mai degrabă, pentru citit. Apoi, după vreo 50 de ani de televiziune, s-a constatat, prin studii foarte serioase, că orizontul de cunoaştere al oamenilor, capacitatea lor de a crea, de a avea idei originale, novatoare, s-a diminuat îngrijorător de mult, mai ales la telespectatorii permanenţi. În mod enigmatic, cititul cărţilor şi al revistelor de calitate, în forma lor tipărită, este un fel de...elixir pentru creier.  

Cum este influenţat creierul de cititul cărţilor ?

Studiile ştiinţifice făcute pe sute de voluntari din şcoli şi centre universitare au stabilit că citirea cuvintelor scrise pe hârtie generează o capacitate de concentrare net superioară, decât dacă s-ar citi aceleaşi cuvinte pe ecranul unui monitor. Mai mult decât atât, atunci când voluntarii au citit de pe hârtie, capacitatea lor de a face corelaţii şi asocieri inteligente pe textul respectiv s-a dovedit mult mai mare decât atunci când priveau pe ecran. Analiza undelor cerebrale a arătat că insuşi gestul de a întoarce pagina şi atingerea hârtiei au un efect benefic asupra creierului. Pe urmă, în intervalul de câteva secunde, cât ne ia să întoarcem o filă, creierul ia o binemeritată pauză, în care se activează alte porţiuni ale sale, responsabile de analiză şi sinteză, de digerarea informaţiei. Ca atare, cititorii textelor de pe hârtie sunt capabili de performanţe mentale net superioare faţă de cei care folosesc dispozitivele electronice pentru informare. Iar când e vorba de TV, diferenţele sunt mult mai dramatice. Capacităţi cognitive , cum ar fi memoria, discernământul, capacitatea de sinteză, empatia  ş.a.m.d. sunt  cu până la 70% mai scăzute la cei care preferă televizorul cărţilor, indiferent de gradul de instruire iniţial. De ce? Pentru că uitatul la televizor  pune creierul într-o stare de pasivitate, de receptivitate necontrolată la stimuli, alterând, treptat, celelalte capacităţi ale sale. În schimb, cititul are o acţiune mult mai echilibrată, activând zone mai variate din creier, menţinând şi dezvoltând mult mai multe funcţii ale sale.  

Lectura: de la plăcere, la terapie

După cinci decenii de televiziune şi alte două decenii de internet, specialiştii în neurologie şi psihiatrie din Statele Unite s-au văzut confruntaţi cu un val fără precedent de boli şi tulburări care îi afectează, în principal, pe copii şi pe tineri. Procentul copiilor cu autism, sindrom Asperger, depresie, depresie bipolară a crescut într-un ritm cel puţin îngrijorător, de la un an la altul. Noile generaţii au o tendinţă clară de a fi nu doar mai puţin instruite, dar şi mai însingurate, mai vulnerabile psihic şi extrem de instabile emoţional. S-a dovedit că de vină pentru această situaţie, care tinde să devină catastrofală, este neglijarea lor de către cei dragi, precum şi drogarea cu televizorul, jocurile pe calculator şi reţelele de socializare.  Dar remediul care ar putea fi?

Psihologii, împreună cu personalul bibliotecilor publice (care în Occident sunt nişte instituţii extrem de puternice), au avut o iniţiativă care are un succes uimitor: cititul la unison. S-au creat grupuri de terapie  şi de sprijin care citesc cu voce tare poezie, proză universală, texte ale unor mari religii. Măcar o dată pe săptămână, ei se întrunesc pentru a asculta, reculeşi, cum sunt citite câteva pagini de către conducătorul grupului. Apoi au loc discuţii şi comentarii libere, iar restul cărţii va fi citit de fiecare membru al grupului în parte, în zilele următoare, după care are loc o nouă dezbatere. Vă sună a simplu joc sau a cenaclu literear desuet? Ei bine, zeci de mii de oameni, mai ales tineri, bolnavi şi extrem de nefericiţi îşi găsesc alinarea  şi chiar tratamentul  în acest gen de terapie. Pacienţi cu afecţiuni psiho-emoţionale, pe care nici un medicament nu i-a putut ajuta, şi-au găsit remediu în versetele lui Shakespeare sau în lectura Mahabharatei. Metoda are un asemenea succes, încât a "invadat" şi Marea Britanie, ţările scandinave, Germania, ajungând şi la noi în ţară. Inclusiv în spitalele de oncologie şi în clinicile de geriatrie se practică terapia prin lectură, colectivă sau individuală. 
Să vedem în continuare câteva dintre cele mai frecvente indicaţii, pentru acest tip de tratament:

Lectura şi bolile cardiovasculare

Studiile ştiinţifice au arătat că, după primele 15-20 de minute de lectură, ritmul cardiac încetineşte şi devine mai regulat. Apoi, treptat, tensiunea arterială scade, iar valorile sale rămân mult mai stabile. Se pare că atunci când citim ceva cu plăcere şi care simţim că ne înalţă, chiar procesele de oxidare ale colesterolului şi depunerea sa pe artere sunt inhibate. Aşadar, dacă vrem să prevenim sau să combatem bolile cardiace, care sunt prima cauză de mortalitate la nivel mondial, nu avem decât să găsim o carte foarte bună şi să începem, sistematic, tratamentul. 

Lectura şi Alzheimerul

Această afecţiune are o incidenţă mult mai mică la persoanele care obişnuiesc să înlocuiască uitatul la televizor cu cititul. Interesant este că acest rezultat s-a observat atât la cititorii cu vechi ştate de serviciu, cât şi la cei care abia de câţiva ani au început să descopere bucuria de a citi. Aşadar, persoanele de vârsta a doua şi a treia ar trebui să (re)înceapă să-şi cultive bucuria lecturii, pentru a ţine această afecţiune teribilă deoparte. Şi nu doar prevenirea Alzheimerului se realizează prin lectură, ci şi a tuturor tulburărilor de memorie şi discernământ. Capacitatea de a depune efort intelectual şi chiar de a realiza eficient munci fizice până la vârste înaintate se menţine cu ajutorul lecturii. 

Lectura şi bolile psihice la copii

Foarte multe dintre aceste afecţiuni apar sau se agravează mult la copiii şi tinerii care sunt dependenţi de jocurile pe calculator, de reţelele de socializare sau de uitatul la televizor. Iar unul dintre puţinele antidoturi pentru aceste adevărate vicii, care fac ravagii în rândurile tinerei generaţii, este cititul cărţilor. Gradat, pe măsură ce copiii ajung să pătrundă în universul lor, dependenţa de celelalte mijloace de distragere se estompează şi, mai mult, felul lor de a gândi şi a simţi se însănătoşeşte. Cel mai dificil demers este însă chiar acela de a-i convinge să facă primii paşi în lectură. De regulă, aici funcţioneaza cel mai bine sistemul de recompense şi oferirea spre citire a unor cărţi cât mai apropiate de sfera lor de preocupări. De pildă, romanele după care s-au făcut ecranizările lor preferate şi din care au derivat chiar jocurile electronice sunt un foarte bun început pentru a se familiariza cu literatura. Apoi, este bine ca părinţii sau cei care se ocupă de ei să citească, la rândul lor, acele cărţi şi să le discute împreună.  În felul acesta, copiii vor avea un sentiment nou: acela că ceea ce fac, adică lectura, este înţeles, apreciat şi că lor, ca individualităţi, li se acordă atenţie, că sunt văzuţi. Lectura şi discuţiile pe marginea ei previn şi tratează depresia la copii, sindromul deficitului de atenţie (ADHD), sindromul Asperger.

Lectura şi tulburările de concentrare

Incapacitatea de concentrare, dar şi deficitul de atenţie sau de memorie sunt de foarte multe ori vindecate prin înlocuirea perioadelor de relaxare în faţa televizorului, cu cele de lectură. Cea mai eficientă se dovedeşte a fi aşa-numita lectură activă, în care nu ne limităm doar să citim informaţia, ci facem şi pauze în care reflectăm la ea, ne scriem chiar  câteva notiţe despre ceea ce am înţeles. În acest sens, cea mai bună lectură sunt aşa-numitele cărţi pentru dezvoltare personală, care oferă informaţii din domeniul psihologiei, despre cum ne putem îmbunătăţi relaţiile, performanţele sau viaţa pe ansamblu. Iar în cazul lecturii active, nu doar conţinutul acestor cărţi ne poate ajuta, ci chiar demersul de a citi şi a procesa ulterior, care obişnuieşte creierul să rămână într-o stare de concentrare perioade din ce în ce mai lungi de timp. Este însă foarte important să citim cu plăcere lucruri care ne atrag şi ne stârnesc interesul, aşa încât să nu resimţim neapărat un efort de voinţă în acest demers. 

Lectura şi bolile grave 

În tot mai multe centre de oncologie pentru copii şi adulţi sunt amenajate aşa-numitele puncte de lectură, care sunt mai mult decât nişte simple biblioteci. Aici se citesc zilnic cu voce tare anumite cărţi motivaţionale, sunt iniţiate discuţii şi se stimulează creativitatea pacienţilor. Iniţial, acest demers a fost făcut doar cu copiii, pentru a le distrage atenţia de la suferinţa produsă de boală, precum şi de la efectele dure ale radioterapiei sau chimioterapiei. Pe lângă diminuarea suferinţei, s-a observat însă şi o îmbunătăţire a calităţii vieţii celor mici şi, cel mai uimitor, o creştere a speranţei de viaţă la membrii cei mai entuziaşti ai centrelor de lectură. Acest program extins la adulţi dă aceleaşi rezultate excelente. Lectura le conferă optimism, încredere în vindecare, pacienţii sunt mai dispuşi să spere şi să colaboreze cu medicii. Apoi, terapiile neconvenţionale, cum ar fi vizualizarea creatoare sau autosugestia pozitivă, sunt mai eficiente la cei care participă la lecturi. Rezultate fenomenale s-au obţinut şi la cei care şi-au descoperit bucuria de a citi texte spirituale, cum ar fi cele despre rugăciune, meditaţie sau post. Se pare, aşadar, că puterea vindecătoare a cuvântului este mult mai mult decât un simplu concept filosofic, ea tinde să devină o realitate ştiinţifică unanim acceptată. O veste cât se poate de bună: slova scrisă nu va muri! 

 Sursa:Formula AS